Cardiologie

Bolile inimii, cunoscute și sub denumirea de boli cardiovasculare, reprezintă o categorie amplă de condiții care pot afecta funcționarea inimii. Acestea includ afecțiuni precum boala coronariană, aritmiile, insuficiența cardiacă și hipertensiunea arterială. Bolile inimii pot avea cauze multiple, de la factori genetici la stilul de viață și dietă, și sunt principala cauză de deces la nivel global. Cardiologia se concentrează asupra sănătății inimii și a circulației sângelui, două componente esențiale pentru menținerea vieții și a sănătății întregului organism.

Ce este și cu ce se ocupa cardiologia?

Cardiologia este o ramură a medicinei care se ocupă cu studiul, diagnosticul, tratamentul și prevenția afecțiunilor sistemului cardiovascular. Cardiologii sunt medici specializați care au competența de a evalua funcția inimii și a vaselor de sânge.

Când este necesar să mergi la medicul cardiolog?

Consultarea unui cardiolog este recomandată dacă există factori de risc pentru boli cardiovasculare, simptome precum dureri în piept, palpitații, oboseală neobișnuită sau dificultăți de respirație, sau dacă există un istoric familial de boli de inimă. De asemenea, monitorizarea regulată este esențială pentru persoanele care au fost deja diagnosticate cu o afecțiune cardiacă.

Bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare reprezintă o clasă extensivă de condiții medicale care afectează inima și vasele de sânge și sunt principala cauză de morbiditate și mortalitate la nivel global.

Ateroscleroza este o condiție în care depunerile de lipide, calciu și alte substanțe formează plăci pe pereții interni ai arterelor. Această acumulare poate restricționa fluxul sanguin sau poate duce la formarea de cheaguri de sânge, provocând evenimente cardiovasculare majore, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

Infarctul miocardic (atac de cord) apare atunci când aportul de sânge către o parte a mușchiului inimii este brusc blocat, de obicei de un cheag de sânge, provocând moartea țesuturilor inimii afectate din cauza lipsei de oxigen. Simptomele pot include dureri în piept, dificultăți de respirație, senzație de greață și transpirații reci. Intervenția rapidă este foarte importantă pentru a restabili circulația sângelui și a limita daunele asupra inimii.

Accidentul vascular cerebral are loc atunci când fluxul sanguin către o parte a creierului este întrerupt, ceea ce duce la moartea celulelor cerebrale din zona afectată. Acesta poate fi cauzat de un blocaj (avc ischemic) sau de o sângerare (avc hemoragic) în creier. Simptomele includ slăbiciune sau amorțeală a feței, brațelor sau picioarelor, de obicei pe o parte a corpului, confuzie, dificultăți de vorbire sau de înțelegere și probleme de vedere.

Hipertensiunea sau tensiunea arterială crescută este un factor major de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Aceasta pune o presiune suplimentară pe pereții arterelor și poate duce la deteriorarea lor pe termen lung, precum și la alte complicații, inclusiv insuficiența cardiacă, anevrismul și insuficiența renală.

Managementul bolilor cardiovasculare necesită o combinație de tratament medical, schimbări de stil de viață și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale.

Simptomele afecțiunilor cardiace

Afecțiunile cardiace se pot manifesta printr-o paletă largă de simptome, care pot varia de la semne subtile la manifestări severe. O listă generală a afecțiunilor cardiace include, dar nu se limitează la:

  • Durere sau disconfort în piept (angina);
  • Palpitații sau bătăi rapide ale inimii;
  • Oboseală neobișnuită;
  • Dificultăți de respirație (dispnee);
  • Amețeli sau leșin (sincope);
  • Umflarea picioarelor sau gleznelor (edem);
  • Bătăi neregulate ale inimii (aritmie);
  • Transpirații reci;
  • Slăbiciune sau amorțeală în brațe sau picioare;
  • Tulburări de somn datorate dificultăților de respirație;
  • Tuse;
  • Cianoza (colorație albastră a pielii sau mucoaselor datorită lipsei de oxigen).

Prevenția bolilor de inimă

Prevenția bolilor de inimă joacă un rol important în menținerea sănătății cardiovasculare și în prelungirea speranței de viață.

Menținerea unei greutăți sănătoase este un prim pas spre sănătatea cardiacă, deoarece obezitatea este asociată cu un risc crescut de hipertensiune arterială, diabet de tip 2 și boală coronariană. O dietă echilibrată, care include o varietate de fructe și legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase, precum cele din pește și nuci, poate ajuta la menținerea sănătății arterelor și la reducerea colesterolului „rău”.

Activitatea fizică regulată, precum mersul pe jos, alergarea, înotul sau ciclismul, nu numai că ajută la controlul greutății, dar și îmbunătățește funcționarea inimii și a vaselor de sânge. Se recomandă cel puțin 150 de minute de exerciții de intensitate moderată pe săptămână pentru adulți, conform ghidurilor de sănătate publică.

Renunțarea la fumat este o decizie benefică, deoarece fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili pentru bolile de inimă. Fumatul contribuie la formarea plăcilor în artere și scade capacitatea sângelui de a transporta oxigen. Gestionarea stresului, prin tehnici de relaxare, meditație sau consiliere, poate reduce și riscul de hipertensiune și poate îmbunătăți sănătatea inimii.

În plus, monitorizarea regulată la medicului cardiolog poate ajuta la evaluarea constantă a hipertensiunii arteriale și a colesterolului și la administrarea unui plan de tratament timpuriu.

Prevenția bolilor de inimă se concentrează pe un stil de viață sănătos și pe alegeri zilnice care susțin funcția optimă a inimii și a vaselor de sânge.

Program:

Luni - Vineri 9.00 - 19.00